Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.
Te lupți să obții ce îți dorești. Te întrebi dacă este măcar posibil. În tot acest timp, viața se întâmplă și îți solicită atenția dintr-o mie de direcții. Cauți să rezolvi lucruri liniar. Ca să ajungi din punctul A în punctul B, trebuie să parcurgi un drum. Nu vezi drumul, sau simți că nu ai resurse pentru el, așa că fie renunți, fie tragi de tine ca să mergi înainte.
Dar așteaptă!
Există și alte paradigme.
Există o paradigmă cuantică în care electronul ajunge de pe o orbită pe alta fără nici un pas, fără niciun drum. Pare că ”sare” de pe o orbită pe alta.
Realitatea însăși ți se dezvăluie după tiparul gândirii. Dacă vrei o realitate bogată, ajută să ți-o formezi multi-dimensional.
Ce presupune gândirea multi-dimensională?
O abilitate pe care o antrenăm în NLP (Programare NeuroLingvistică) este aceea de a gândi în paradoxuri.
Capacitatea de a contempla idei aparent opuse fără nicio încordare este semnul unei minți evoluate. Iar o minte evoluată abordează amplu situațiile cu care ne întâlnim zi de zi.
🔹Cu cât gândirea e mai mare, cu atât problemele sunt mai mici.
🔹Cu cât gândirea e mai mare, cu atât sunt și rezultatele.
🔹Cu cât gândirea e mai mare, cu atât îți va fi și creația.
Iată aici 6 idei aparent contradictorii, dar care sunt fețe diferite ale aceleiași medalii.
- Ești perfect așa cum ești – și există oricând loc de creștere. Avem această idee cum că pentru a ne îmbunătăți, ceva trebuie să fie ”insuficient de…” Și atunci căutăm să creștem din sentimente de lipsă și deficit. Paradoxul este că abia atunci când ne acceptăm, ne iubim și ne vedem perfecți exact așa cum suntem, apare creșterea.
- Abia când îți accepți neputința, începi să poți. Neputința e grea și e firesc să te lupți cu ea atunci când o simți. Îți impui să poți, îți spui că poți, te îmbărbătezi din toate pozițiile, doar ca să îți fie și mai greu. Paradoxul este că abia când îți îmbrățișezi neputința, apare putința.
- Orice îți dorești, deja există în tine ca potențialitate. Într-o formă anume, deja ai. Cum știu asta? Pentru că nu poți recunoaște ceva ce nu există în tine. În plus – orice e creat în Univers are un opus. Opusul dorinței este non-dorința, adică experiența îndeplinirii ei. Tot ce îți lipsește este accesul la ea.
- Toți suntem unul, în același timp suntem separați. Relațiile noastre sunt o reflexie a propriului subconștient. Vrei să schimbi ceva într-o relație? Vindecă aspectul din tine care este oglindit de ea. În același timp, oamenii din afara noastră au propriile lor identități. REALE. Deci deși nu există realitate în afara noastră, uneori trebuie să acționăm ca și cum suntem total separați.
- Tot ce există este ACUM. În același timp, ACUM nu există. Din punct de vedere cuantic, ACUM este o fereastră infinitezimală în timp aflată la intersecția undelor din trecut și a celor din viitor care se întâlnesc. În același timp, nu poate fi cuprins. În secunda în care spun ACUM, acum a trecut. Însă trecutul și viitorul se creează în acum. Când vine vorba de istoria ta de viață, imaginează-ți posibilitățile…
- Obiectivele pe care le obții sunt cele de care îți pasă cel mai puțin. Adică da, ți le asumi, ți le dorești și acționezi spre ele. În același timp, ești perfect ok cu a nu le obține. De ce așa? Pentru că dacă nu ești ok cu a nu le obține, acționezi din lipsă, frică, deficit. Și obținem lucrurile pentru care suntem o potrivire energetică.
Te invit să aplici aceste paradoxuri pe situațiile tale de viață și să vezi ce se întâmplă.
Pentru un antrenament al gândirii ca niciun altul, ne ocupăm de paradoxuri la Cursul de NLP Master Practitioner. Vezi aici dacă e momentul să îți pui NLP-ul în Calendar.